Şi bărbaţii pot alăpta
Există relatări care ţin de domeniul umoristic – nu au fost verificate ştiinţific – confom cărora bărbaţii şi-ar fi alăptat bebeluşii după moartea soţiei. Bărbaţii nu au doar mamele, ci chiar şi glande mamare subdezvoltate, incapabile să producă lapte. Mamelele şi glandele mamare apar încă din primele săptămâni ale sarcinii, atât la embrionii de sex masculin, cât şi la cei de sex feminin. Ulterior, sub acţiunea hormonilor sexuali, se formează la femei un ţesut glandular capabil să producă lapte. Bărbatului îi rămân atât mamelele, cât şi glandele mamare, ca nişte componente nefolositoare. Este însă posibil ca, în unele triburi primitive, mamelele bărbaţilor să folosească drept suzete.
Toţi nou-născuţii au ochii albaştri
Doar bebeluşii cu pielea de culoare deschisă au de obicei ochii albaştri. În irisul lor nu sunt înmagazinaţi la început mulţi coloranţi. La naştere, dezvoltarea ochilor nu este incă încheiată. Nuanţa albastră a ochilor din primele luni de viaţă nu este urmare a vreunui colorant albastru în iris, ci reflexia părţii albastre a spectrului luminii solare, datorată lipsei de culoare a irisului. Oamenii cu o culoare a pielii mai închisă produc mai multă melanină. Nou-născuţii lor au suficient colorant depus în iris, aşa încât ochii lor sunt deja căprui.
Frenul limbii nu are nicio funcţie
Frenul limbii este o cută de mucoasă ce leagă partea de jos a limbii cu suprafaţa inferioară a cavităţii bucale. Pare că menţine partea anterioară a limbii în poziţia corectă. În realitate, frenul limbii nu are nici o menire. Este o rămăşiţă a dezvoltării embrionului şi apare odată cu formarea limbii, compusă din două jumătăţi longitudinale care se îmbină, lăsând o membrană cutată de-a lungul îmbinării. Dacă în fomarea limbii apar defecţiuni, frenulum linguae poate fi prea scurt, cauzând afecţiunea numită ankyloglossia, ce limitează mobilitatea limbii şi poate duce la deficienţe de vorbire. În asemenea cazuri, frenul limbii prea scurt este secţionat pe cale chirurgicală.
Razele soarelui ne protejează împotriva cancerului
Bronzatul excesiv, neprotejat, poate declanşa un cancer al pielii. Razele ultraviolete B ale soarelui produc leziuni ale ADN-ului în celulele pielii; acestea pot fi punctul de pornire pentru formarea unei tumori, după ani de zile. Însă o expunere rezonabilă la lumina solară favorizează starea de sănătate pe mai multe planuri, inclusiv în protecţia împotriva multor boli canceroase. Aceste efect se datorează vitaminei D, produsă în celulele pielii cu ajutorul razelor ultraviolete B.
Creierul leneş îşi pierde capacitatea?
Pentru creier contează deviza „Use it or lose it” – foloseşte-l sau îl pierzi. Unii cercetători afirmă chiar că nu există cu adevărat o diminuare a capacităţii de memorie datorată vârstei, ci adulţi comozi, care se complac în rutina zilnică la serviciu, iar timpul liber şi-l petrec în faţa micului ecran. În aceste condiţii, devine şi creierul comod. Nu există însă o părere unanimă despre cum poate fi stimulat eficient. Unii cercetători consideră că rezolvarea cuvintelor încrucişate este un sport pentru creier. Alţii sunt de părere că şi în cazul practicării acestor jocuri intervine rutina. Hotărâtoare este necesitatea confruntării permanente a creierului cu ceva nou, cum ar fi, de pildă, învăţarea unor limbi noi.
Indienii comunicau veşti prin semnale de fum
Indienii puneau iarbă umedă pe focul deschis pentru a scoate fum. După aceea acopereau cu o pătură focul care scotea acum nori consistenţi. La intervale diferite ridicau pătura şi lăsau fumul adunat să se răspândească. Astfel obţineau o succesiune de semne „fum” şi „lipsă de fum”. Nu exista însă nici un fel de alfabet Morse – semnificaţia succesiunii semnalelor se stabilea de comun acord dinainte. Acest fel de comunicaţie prin semne – există şi variante în care se foloseau făclii – era cunoscut încă din antichitate.
Optimiştii se îmbolnăvesc mai rar
Este greu de spus dacă optimiştii se îmbolnăvesc mai rar decât pesimiştii. Există însă unele cercetări în privinţa vindecării şi recuperării după operaţii dificile sau boli grave. S-a putut constata o legătură între o însănătoşire mai grabnică şi un mod optimist de a privi viaţa. Conform unui studiu privind mortalitatea cauzată de boli cardiovasculare s-a constatat că optimiştii au un risc cu 23% mai redus decât pesimiştii de a muri în urma unor boli cardiovasculare.
Ultimele comentarii